Supraîncălzirea la copii – mai periculoasă decât pare, dar ușor de prevenit. Când devine o urgență: „Când un copil devine brusc palid, somnoros sau se plânge de amețeli, trebuie luate măsuri imediat”

Toți părinții știu ce este insolația și evită cu grijă expunerea directă a copiilor la soare. Dar puțini conștientizează pericolul real al căldurii intense, chiar și în absența razelor solare directe. Supraîncălzirea poate apărea în casă, în mașină, sub un baldachin sau într-un cărucior acoperit – iar efectele pot fi devastatoare, în special pentru copiii mici. De la crampe și confuzie, până la pierderea cunoștinței, reacțiile organismului pot fi bruște și severe. Deshidratarea este doar vârful aisbergului. Iată ce trebuie să știm, ca să prevenim situații grave.

Este suficient să te uiți la un copil transpirat, agitat, cu obraji roșii și fierbinți și privire încețoșată, ca să-ți dai seama că ceva nu e în regulă. Vara, căldura nu are nevoie de soare ca să facă ravagii: corpul copiilor se supraîncălzește de până la 3 ori mai repede decât al adulților, avertizează specialiștii. Iar sistemul lor de reglare a temperaturii este încă imatur – ceea ce înseamnă că pot trece de la „puțin amețit” la „criză de insolație” într-un timp extrem de scurt.

Mulți părinți cred că dacă micuțul este într-un cărucior la umbră sau într-o cameră fără soare, este automat în siguranță. Dar realitatea este că spațiile închise, hainele greșite, lipsa lichidelor și lipsa ventilației pot transforma orice zi călduroasă într-un risc real de urgență medicală. În rândurile următoare, detaliem ce înseamnă supraîncălzirea, care sunt semnele timpurii de pericol, ce trebuie făcut în caz de urgență, dar mai ales cum putem preveni insolația la copii.

Ce este supraîncălzirea?

Supraîncălzirea apare atunci când organismul unui copil nu mai poate regla eficient temperatura internă și începe să acumuleze căldură mai repede decât o poate elimina. Spre deosebire de insolație, care este legată direct de expunerea la soare, supraîncălzirea poate apărea și în interior, în mașini parcate, în camere neaerisite sau sub o pătură trasă peste cărucior. Este o problemă insidioasă, care evoluează rapid și poate duce la extenuare termică sau chiar la insolație – o urgență medicală.

„Copiii nu au aceleași mecanisme eficiente de termoreglare ca adulții – nu transpiră la fel de mult, iar corpul lor se supraîncălzește mult mai repede”, explică dr. Richard So, specialist pediatru la Cleveland Clinic, într-un articol despre efectele căldurii asupra copiilor. De aceea, chiar și o temperatură ambientală de 24–26 °C, combinată cu umiditate mare sau lipsă de ventilație, poate deveni periculoasă pentru cei mici.

Potrivit Health Service Executive (HSE) din Irlanda, căldura afectează în primul rând copiiisub 4 ani, dar și copiii mai mari activi în aer liber, care nu sunt suficient hidratați sau nu iau pauze regulate la umbră. Supraîncălzirea e primul pas spre forme grave de boală termică: extenuare și insolație.

Care sunt semnele timpurii de pericol?

Semnele nu apar brusc, ci se instalează progresiv, dar pot fi ușor trecute cu vederea dacă copilul este încă „activ”. Primele indicii ale supraîncălzirii includ:

• obraji înroșiți, piele caldă și umedă;
• transpirație abundentă;
• sete intensă;
• oboseală bruscă, iritabilitate;
• dureri de cap sau crampe musculare.

„Când un copil transpiră abundent și devine brusc palid, somnoros sau se plânge de amețeli, trebuie luate măsuri imediat. E posibil să asistăm la extenuare termică – o stare premergătoare insolației”, avertizează dr. Richard So.

HSE atrage atenția că părinții trebuie să observe modificări de comportament: copilul devine apatic, refuză să bea apă, sau se plânge de greață. „Acestea sunt semne că organismul nu mai face față căldurii și se apropie de limită”, explică ghidul oficial. Un alt indicator important este urinarea rară și urina închisă la culoare, care semnalează deshidratarea avansată. Deși deshidratarea este o componentă, pericolul real vine din incapacitatea corpului de a se răci, ceea ce poate duce la afectarea sistemului nervos central.

Ce trebuie făcut în caz de urgență?

Dacă un copil prezintă semne de insolație (temperatură de peste 40 °C, confuzie, piele uscată și fierbinte, convulsii sau leșin), este vorba de o urgență medicală. Trebuie sunat imediat la 112.

Primul ajutor în caz de deshidratare la copii este foarte important. Până vine ajutorul, părinții pot face diferența prin acțiuni corecte:

• mutarea copilului într-un loc răcoros și umbrit;
• îndepărtarea hainelor groase;
• aplicarea de comprese reci sau pulverizarea cu apă rece pe piele;
• ventilarea cu un evantai sau ventilator;
• dacă este conștient și nu vomită, oferirea de apă cu electroliți, nu doar apă simplă.

„Puneți copilul într-o cadă cu apă rece sau udați-l cu un furtun, dacă e disponibil. Scopul este să scădem temperatura cât mai repede posibil”, recomandă dr. So în articolul publicat pe situl clinicii Cleveland.

Este important de știut că antipireticele (paracetamol, ibuprofen) NU sunt recomandate. Ele nu acționează asupra creșterii de temperatură cauzate de insolație. De asemenea, alcoolul medicinal pentru frecțiisau băuturile cu cofeină și zahăr sunt contraindicate.

Dacă apar convulsii sau pierderea conștienței, copilul trebuie așezat pe o parte, cu capul ușor înclinat și supravegheat atent până la sosirea ambulanței.

Cum prevenim supraîncălzirea?

Prevenția este întotdeauna mai simplă decât tratamentul. Unul dintre cele mai importante lucruri este să nu subestimăm căldura – chiar dacă nu e soare, aerul cald și umiditatea pot fi la fel de periculoase pentru copii, în special cei sub 4 ani.

Recomandările-cheie pentru prevenție sunt:

• evitați expunerea între orele 11:00 și 17:00;
• îmbrăcați copilul cu haine lejere, din materiale naturale, deschise la culoare;
• oferiți apă regulat – nu așteptați să ceară;
• planificați pauze dese la umbră sau în interior;
• nu acoperiți căruciorul cu materiale textile, indiferent cât de ușoare sunt, pentru că opresc circularea aerului, ceea ce creează efect de seră și poate duce la supraîncălzire;
• folosiți pălărie, ochelari cu protecție UV și cremă solară special formulată pentru vârsta copilului.

Hidratarea nu trebuie să înceapă doar în momentul în care copilul e deja în căldură. Potrivit pediatrul Richard So, puteți ajuta la combaterea căldurii hidratându-vă cu o seară înainte.

„Dacă pornesc cu rezervorul pe jumătate plin, pe măsură ce ziua trece, rezervele lore se vor diminua. Oferiți o sticlă de apă înainte de a merge la culcare și o alta înainte de a începe dimineața, astfel încât să-și înceapă ziua cu rezervorul plin”, a spus Dr. So. „Apoi, pe măsură ce se joacă și se deshidratează, pot păstra, totuși, niveluri mai ridicate, fără a ajunge în zona de risc.”

Această recomandare este valabilă nu doar pentru copiii mari, ci și pentru părinții care supraveghează copiii sau pentru adolescenții activi. Pentru copiii mici, acest principiu se aplică oferindu-le în mod constant lichide cu valoare nutrițională: apă, supe ușoare, lapte, iaurt de băut, fructe bogate în apă (pepene roșu, piersici, castraveți). În zilele toride, un copil bine hidratat, bine protejat și ținut departe de căldura excesivă va putea să se bucure de vară fără riscuri majore.

„În loc să reacționăm la semnele de rău, ar trebui să anticipăm – în fiecare vară vedem copii aduși la urgențe cu simptome de insolație ce ar fi putut fi prevenite cu un strop de prudență”, concluzionează dr. So.

Checklist pentru părinți: prevenirea supraîncălzirii la copii

• Hidratează copilul încă din seara anterioară.

Așa cum recomandă dr. Richard So: „Vreau să bei o sticlă de apă înainte de a merge la culcare și alta dimineața, ca să pornești cu rezervorul plin.”

• Nu ieșiți afară între orele 11:00–17:00.

Căldura maximă se înregistrează în acest interval – chiar și fără soare direct, riscul e mare.

• Evitați cărucioarele acoperite complet.

Orice material textil pus peste cărucior oprește ventilația și poate crea un efect de seră extrem de periculos.

• Folosiți haine lejere, în culori deschise, și pălărie cu bor lat.

Bumbacul și inul permit pielii să respire; evită materialele sintetice care rețin căldura.

• Oferă apă sau lichide nutritive la fiecare 20–30 de minute.

Nu aștepta să ceară apă – mai ales în timpul jocului activ sau în deplasări.

• Planifică pauze frecvente la umbră sau în interior.

Fie că e vorba de parc sau drumul spre grădiniță, căutați locuri de răcorire regulat.

• Fii atent(ă) la semnele timpurii: roșeață, apatie, sete excesivă, iritabilitate.

Intervine imediat cu răcire, hidratare și repaus. Dacă nu cedează, sună la 112.